Analiză Tactică: Rezultat Dezamăgitor pentru România în Amicalul cu Bulgaria (0-0)

Echipa națională nu a reușit să se impună în fața Bulgariei în penultimul meci de pregătire înainte de EURO2024. Deși părea că tricolorii au lucrurile sub control după prima repriză, tricolorii nu au reușit să își creeze ocazii semnificative. Din păcate, pe/ntru această partidă avem doar câteva statistici generale la nivel de echipe și nu vom putea aprofunda performanțele individuale ale jucătorilor.

Echipele de Start

Edward Iordanescu alege o formație de 4-2-3-1, care în realitate a arătat mai mult ca o configurație de 4-1-4-1 cu Marius Marin fiind pivotul defensiv iar Răzvan Marin urcând la linia de mijloc.

Această partidă marchează revenirea lui Nicușor Bancu în lotul naționalei, după o perioadă de accidentare la ultimele două amicale, unde tricolorii au avut mari probleme în a umple rolul de fundaș stânga. Denis Drăguș preia rolul de vârf în absența lui Denis Alibec, iar Denis Man și Valentin Mihăilă pe cel de extreme ofensive.

Rezumatul Partidei

O Primă Repriză Echilibrată, dar Neinspirată

Prima repriză a fost marcată de un joc echilibrat, cu ambele echipe încercând să controleze posesia și să creeze oportunități de atac. În minutul 3, Razvan Marin a intrat în careu și a încercat să marcheze cu un șut spre partea dreaptă a porții, dar portarul bulgar Ivan Dyulgerov a intervenit fără probleme. Denis Dragus a avut o șansă imensă în minutul 19, când a preluat o pasă perfectă în interiorul careului, dar a trimis balonul la doar câțiva centimetri pe lângă bara din partea dreaptă.

În minutul 24, meciul a fost întrerupt pentru a i se acorda îngrijiri medicale lui Razvan Marin, dar acesta nu a avut probleme și nu s-a accidentat grav. Ulterior, Marius Marin a primit un cartonaș galben în minutul 28 pentru o intrare dură asupra unui adversar. Denis Drăguș a continuat să fie activ, dar a jucat prea dur, iar Bulgaria a primit o lovitură liberă în minutul 36, care nu a pus însă în pericol poarta României. Prima repriză s-a încheiat cu un șut al lui Kiril Despodov dintr-o lovitură liberă de la distanță medie, mingea trecând cu câțiva centimetri peste bara transversală.

Din partea României, finalul de repriză a fost marcat de o ratare masivă a lui Denis Drăguș cre a fost lansat foarte bine în spatele liniei defensive dar nu a reușit să finalizeze singur împotriva portarului.

Bulgaria Trece în Ofensivă în a Doua Repriză

A doua repriză a început cu Bulgaria controlând mingea și căutând să găsească breșe în defensiva României. În minutul 51, Dennis Man a avut șansa de a marca dintr-o lovitură de la 11 metri, dar portarul bulgar Ivan Dyulgerov a anticipat perfect și a blocat șutul slab al lui Man. Florinel Coman a fost și el aproape de gol în minutul 69, când a trimis un șut de la marginea careului, dar mingea a trecut puțin pe lângă bara de la colțul lung. Jocul a devenit din ce în ce mai tensionat pe măsură ce minutele treceau, cu multe faulturi și întreruperi.

În minutele de prelungire, Bulgaria a continuat să preseze, dar fără succes. Hristiyan Petrov a șutat de la marginea careului în minutul 90+1, dar balonul a trecut mult peste poartă. Alex Petkov a încercat un șut spre poartă în minutul 90+4, dar tentativa sa a fost blocată. Arbitrul a fluierat finalul meciului după 90+5 minute, confirmând un rezultat dezamăgitor de egalitate 0-0.

Analiza Tactică

Așezarea în Teren și Construcția României

În faza de construcție, România a adoptat o formație cu o linie defensivă de 3-4-3, cu Drăgușin și Adrian Rus poziționați către flancuri și Marius Marin coborând între cei doi pentru a crea linia de 3 jucători. Astfel, Nicușor Bancu și Andrei Rațiu au urcat înspre centrul terenului încercând să creeze o superioritate numerică de 4 contra 3.

Tricolorii au încercat să atragă pressing-ul Bulgariei în zona centrală a terenului pentru a pasa înapoi la Niță care trimitea baloane lungi către extreme, căutându-i fie pe Dennis Man sau pe Valentin Mihăilă care coborau din ofensivă pentru a pasa la Nicușor Bancu sau Andrei Rațiu care după puteau avansa în spațiul lăsat liber de la centrul terenului.

Principala Temă Tactică Ofensivă

O altă temă tactică pe care am putut să o vedem în această partidă a fost faptul că Iordănescu a adoptat o structură care să se întindă pe toata lățimea terenului, încercând să creeze spații la mijlocul terenului.

Astfel, i-am putut vedea pe Dennis Man și Mihailă stând constant lipiți de tușă, cu Rațiu și Nicușor Bancu intrând către centru în zonele de half-space. Cele două perechi, Bancu-Mihăilă și Rațiu-Man au făcut uneori schimb, cu Mihăilă și Man încercând să pătrundă în mijloc iar Bancu și Rațiu păstrând forma care să acopere lățimea terenului.

Problema în această configurație a fost lipsa de viteză și de incisivitate a tricolorilor. Deși aceștia au fost eficienți în a crea spații pe culoarul de mijloc, acesta nu a fost atacat destul de des. De asemenea, defensiva a avut suficient timp să se organizeze și să închidă flancurile pentru a nu lăsa culoare de pasă disponibile către spațiul lăsat liber.

Cele mai periculoase faze ale României au fost atunci când acel spațiu central a fost atacat cu Stanciu sau Mihăilă intrând în careu și atacând spațiul central. Acest lucru a dus și la penalty-ul acordat pentru tricolori, atunci când Stanciu s-a poziționat bine între fundașul central și cel lateral iar Mihăilă împreună cu Drăguș au atacat spațiul vulnerabil. Totuși putem vedea mai jos golul lăsat la centrul terenului care nu a fost atacat și ocupat de nimeni.

Structura Defensivă a Tricolorilor

În defensivă, Iordănescu a optat pentru o structură de tipul 4-1-4-1 cu Răzvan Marin între linia defensivă și cea de mijloc alternând cu o formație de 4-4-2 atunci când unul dintre mijlocași, respectiv Nicolae Stanciu sau Răzvan Marin ieșeau în pressing.

În general forma defensivă a fost destul de solidă, dar desigur trebuie să menționăm că nici echipa Bulgariei nu a pus dificultăți foarte mari. Șuturile acestora au fost destul de slabe și în general au fost pe direcția portarului. Dificultățile defensive din această partidă au provenit din lipsa de comunicare și chimie a jucătorilor. Astfel, am avut două faze în care Drăgușin și Niță nu au comunicat eficient atunci când a venit vorba de degajarea balonului, iar pe finalul partidei, Drăgușin a creat un pericol la poarta României printr-o pasă la Niță care ieșise din poartă.

Concluzii

În ansamblu, meciul a fost un test util pentru ambele echipe, oferind antrenorilor perspective asupra aspectelor care necesită îmbunătățiri. România trebuie să se concentreze pe creșterea eficienței ofensive și pe dezvoltarea unei mai bune coordonări între jucători.

Rezultatul de 0-0 reflectă un echilibru în teren și, pe care îl putem numi puțin dezamăgitor, deoarece ne așteptam la o victorie a tricolorilor. Totuși putem spera la faptul că această partidă a fost doar un pas către o strategie și direcție mai solidă pentru performanța României la EURO2024.