Supremația Tactică a lui Ancelotti – Real Madrid vs Bayern Munchen (2-1)

Într-un meci încărcat de emoție și răsturnări de situație, Real Madrid a reușit să se califice în finala Ligii Campionilor după ce a revenit spectaculos în meciul retur împotriva lui Bayern Munchen, impunându-se cu scorul de 2-1 (4-3 scor agregat).

Echipele de Start

Acest meci marchează revenirea lui Daniel Carvajal în Champions League după suspendarea din etapa precedentă, reluându-și astfel poziția de fundaș lateral dreapta. O altă modificare față de meciul tur o reprezintă rotația pozițiilor între Rodrygo și Jude Bellingham; în meciul anterior, Bellingham a evoluat ca atacant alături de Vinicius, iar în această partidă joacă pe postul de extremă stângă.

În tabăra oaspeților, există o schimbare notabilă în linia defensivă: Matthijs de Ligt îl înlocuiește pe Kim Min-jae, care a avut o performanță sub așteptări în meciul din tur. De asemenea, Thomas Muller și Leon Goretzka sunt înlocuiți de Aleksandar Pavlovic și Serge Gnabry.

Rezumatul Partidei

Meciul a început cu un Real Madrid agresiv, care și-a arătat intențiile încă din primele minute. În minutul 13, Vinicius a lovit bara, iar Rodrygo a urmat imediat cu o reluare salvată de Neuer. Bayern a răspuns prin Harry Kane, care a fost aproape să deschidă scorul, dar voleul său puternic a fost deviat în corner de Lunin. Tehnica demonstrată de Harry Kane cu această execuție ne arată de ce aceste este unul dintre cei mai buni atacanți din fotbalul modern.

Prima repriză a continuat cu o presiune constantă din partea madrilenilor. Vinicius a fost în centrul acțiunii, provocând dificultăți continue apărării bavareze. Totuși, Neuer a avut câteva intervenții cheie, menținând tabela de marcaj neschimbată.

Prima repriză se termină cu o posesie de 57% în favoarea Real Madrid, aceștia având de asemenea 8 șuturi (dintre care 2 pe spațiul porții) față de 2 șuturi ale bavarezilor.

Bayern a revenit mai decisă după pauză și, în minutul 68, Alphonso Davies a deschis scorul. Intrat de pe bancă, canadianul a profitat de o pasă excelentă de la Kane și a înscris cu un șut plasat, marcând primul său gol în Liga Campionilor. Acesta l-a pus în dificultate pe Antonio Rudiger, deoarece fundașul nu se aștepta ca Davies să șuteze cu piciorul drept.

Real Madrid părea să egaleze în minutul 71, când un autogol al lui De Ligt a fost anulat pentru un fault asupra lui Kimmich. Decizia VAR a menținut avantajul lui Bayern, ceea ce a adăugat și mai multă tensiune partidei.

Totuși, în minutul 88, scena i-a aparținut lui Joselu, care a egalat după o eroare rară a lui Neuer. Portarul german a scăpat mingea din mâini după un șut slab al lui Vinicius, iar Joselu a fost la locul potrivit pentru a împinge mingea în plasă.

Culmea dramatismului a fost atinsă în minutul 90+1, când Joselu a înscris din nou, deși inițial golul a fost anulat pentru offside. VAR a intervenit și a validat golul, oferindu-le madrilenilor o victorie dramatică și calificarea în finală.

Finalul partidei a fost plin de dramatism și controverse, când arbitrul central Szymon Marciniak a întrerupt partida pentru un offside la un atac periculos al bavarezilor. Aceștia au șutat după fluierul arbitrului, iar presupusul gol nu a fost valid, spre protestele frenetice ale lui Thomas Tuchel. Totuși, nu putem contesta faptul că șutul a fost după fluierul arbitrului, deci protestele au fost în zadar iar partida s-a terminat cu victoria gazdelor.

Analiza Tactică

Construcția lui Real Madrid din Prima Repriză

În prima repriză, Toni Kroos a fost folosit de Real Madrid ca un punct central în construcție, beneficiind de abilitățile sale remarcabile de a pasa și a distribui balonul pentru a executa pase diagonale precise către Carvajal.

Real Madrid a organizat jocul defensiv cu cei doi fundași centrali, Rudiger și Nacho, în timp ce Toni Kroos a coborât pe partea stângă pentru a iniția construcția și a distribui mingea. Kroos a avut parte de mult spațiu în linia defensivă, o decizie surprinzătoare din partea lui Tuchel de a nu aplica presiune pe cel mai influent jucător în distribuția balonului.

Rolul lui Mendy, Bellingham și Rodrygo

Datorită poziționării lui Toni Kroos ,aproape în linie cu Rudiger și Nacho, Mendy avea oportunitatea să avanseze semnificativ pe flancul stâng, spațiul lăsat liber de acesta fiind acoperit în spate de Kroos. Această avansare permitea ocuparea spațiului pe banda stângă a terenului, oferindu-i lui Jude Bellingham posibilitatea să coboare puțin, în timp ce Vinicius se poziționa mai aproape de zona stângă a careului lui Neuer.

În momentul acestei rotații, Rodrygo părăsea flancul drept și se deplasa pe stânga. Astfel, Real Madrid crea o superioritate numerică pe flancul stâng, forțând apărarea adversă să se regrupeze și să elibereze flancul drept, unde se afla Carvajal.

A fost două tactici principale din acest moment. Prima consta într-o pasă lungă directă de la Toni Kroos către Carvajal pe flancul drept, urmată de centrările acestuia. A doua opțiune implică o construcție pe partea stângă a centrului terenului, cu pase scurte și rapide, dar cu același rezultat final, adică mingea ajungea la Carvajal, rămas liber pe flancul drept.

Precizia Spectaculoasă a lui Toni Kroos

Cum am menționat anterior, Toni Kroos a avut un rol esențial în schema tactică a celor de la Real Madrid, iar eficiența lui este evidentă în statistici. În doar 70 de minute, mijlocașul a executat 101 pase, din care 94 au fost precise, având astfel un procentaj de reușită de 94%.

Totodată, a fost jucătorul cu cele mai multe atingeri ale balonului în meci, 112, și a avut cea mai mare precizie în pasare din această întâlnire, fiind urmat de Nacho cu 77 de pase reușite.

Real Madrid Profită de Spațiul Liber Lăsat de Sane

Pentru a limita libertatea de mișcare a lui Toni Kroos, Tuchel l-a folosit pe Sane în pressing pe flancul stâng. Prezența sa acolo nu doar că restricționa acțiunile lui Kroos, dar le și permitea lui Sane și Gnabry să exploateze flancurile mai deschise ale madrilenilor atunci când recuperau mingea.

Un dezavantaj al acestei abordări este că Tuchel a creat un spațiu vulnerabil pentru situații de 2 contra 1 pe aripa stângă. Astfel, Ferland Mendy rămânea adesea liber, când Sane avansa pentru a presa. Aceasta nu era o problemă majoră cât timp Mendy nu se implica semnificativ în ofensivă.

Însă, situația se complica când în acea poziție se afla Vinicius. În repriza a doua, Mendy tindea să se orienteze mai mult spre centrul terenului, lăsându-l pe Vinicius aproape de tușa de pe flancul stâng, în spațiul liber lăsat de Sane. Acest lucru l-a adus pe Vinicius în mai multe dueluri directe cu Kimmich, unde atacantul madrilen a reușit adesea să-l depășească, generând multiple situații periculoase.

Greșeala Masivă a lui Tuchel

Thomas Tuchel a adoptat o abordare defensivă care a afectat negativ performanța lui Bayern Munchen, sugerând că decizia sa de a părăsi echipa la finalul acestui sezon dezamăgitor este justificată.

După golul lui Alphonso Davies, Bayern a devenit mai defensivă, încercând să conserve avantajul. Totuși, cu peste 20 de minute rămase, Real Madrid avea timp suficient să întoarcă scorul, având în vedere calibrul echipei.

În minutul 76, Tuchel a făcut o schimbare strategică, înlocuindu-l pe Sane cu fundașul Kim Min-jae, o mișcare care a slăbit atacul și a invitat Madridul să preseze și mai mult.

Ca răspuns la această invitație, Ancelotti a optat pentru o tactică mai ofensivă, aducându-i pe teren pe Brahim Diaz și Joselu, alături de Luka Modric, care a preluat distribuția precisă a lui Toni Kroos, dar dintr-o poziție mai avansată.

Diagrama cu poziția medie a jucătorilor indică faptul că Real Madrid a adoptat o formație predominant ofensivă după modificări, concentrându-se mai mult în jumătatea adversă, în special în centrul terenului.

În minutul 85, Tuchel face o schimbare controversată, înlocuindu-l pe Harry Kane cu Eric Choupo-Moting, care a jucat doar o medie de 11 minute în patru meciuri din Champions League. Această decizie a redus semnificativ capacitatea ofensivă a echipei Bayern, în speranța de a păstra un avantaj fragil de un gol. Însă, Tuchel ar fi trebuit să se întrebe ce se va întâmpla dacă Real Madrid ar egala și ar forța prelungirile, în condițiile în care Bayern ar fi fost lipsită de orice forță ofensivă.

În cele din urmă, dubla lui Joselu, cu goluri marcate în minutul 88 și 90+1, a pus capăt campaniei lui Tuchel în competițiile europene pentru acest an.

Concluzii

Într-o noapte în care emoțiile și tensiunea au atins cote maxime, Real Madrid a demonstrat încă o dată de ce este considerată una dintre cele mai rezistente și spectaculoase echipe din fotbalul european. Această calificare dramatică în finala Ligii Campionilor, după un meci retur plin de răsturnări de situație împotriva lui Bayern Munchen, subliniază capacitatea remarcabilă a madrilenilor de a reveni și de a triumfa în momente cruciale.

Deciziile tactice și schimbările de jucători, în special în partea a doua a meciului, au avut un impact decisiv asupra rezultatului final. Pe măsură ce se pregătesc pentru marea finală, Real Madrid rămâne un simbol al excelenței în fotbal, reușind să transforme dificultățile în victorii memorabile.